29 octombrie 2010,
Even though I try...I can't let go.
Ce ciudat te poti simti uneori. Ce usor poti sa schimbi starea unui om si totusi ce greu este sa comanzi mintii cum sa bata inima. Ce usor este sa ajungi de la agonie la extaz, de la fericire la tristete, de la ura la iubire, chiar si de la viata la moarte si totusi, ce greu e sa te cladesti pe tine cand tot ce ai ca suport sunt doar fire plapande de nisip duse si purtate de vant spre...nicaieri!?! Sau viitor? Nu stiu. Ele nu vorbesc, ele doar se lasa purtate de vant asa cum fac eu in ceata orbitoare a ceea ce ar putea arata a......viitorul meu?!
Stau,rad...dar nu, nu e rasul meu, mi-e sila, mi-e scarba de-a dreptul de jalnica si patetica mea situatie. Cer o viata normala si eu ce primesc?!? Boala? Droguri? Si baieti?! Ca sa nu mai mentionez si o viata prinsa in propria-mi captivitate datorata prostiilor unui adolescent ce s-a crezut mult prea puternic, incat a vrut sa razbeasca ca un zeu....si a pierit ca un biet muritor, ingenunchind cu lacrimi de foc in fata "puterii supreme".
Cateodata inca imi mai doresc sa fiu acolo, intins pe pat, intre viata si moarte, poate doar visez si ma voi trezi, si totul ar fi altfel atunci.
Dar nu!
Se pare ca "cineva" are alte planuri cu mine, "planuri marete"...sau NU!
Unde sunt zilele acelea? Unde e omul acela? Unde e....Vlad? AICI!!! Raspund urland din adancul sufletului....si totusi nu ma aud.
Iar tu? Tu....mai bine nu acum. E ciudat cum ma pot simti.
O sa imi permit sa fac o comparatie daca e okay cu tine. Te deranjeaza? Nu? Stiam eu ca nu.
Ei bine...tu esti o planeta minunata a carei culori si frumuseti orbesc pe toti ce incearca a o privi. Eu?! Eu, sunt umilul tau satelit. Te vad zi si noapte,insa nu te cunosc. Te vad ziua, in splendoarea ta, te aud noaptea alinandu-mi astfel durerile.
Dar azi e diferit. De parca planeta a disparut, iar eu, satelitul tau, inca gravitez totusi...in jurul nimicului, asteptand ca ziua ce vine sa aduca cu ea o "minune", pe TINE.
Inchei, devin prea personal, mult prea subiectiv si nu vreau ca sentimentul sa dispara.........
Inspiratia de aici :
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu